Raportul “My Home is an Asset Class” – câteva selecții [Ioana Florea]

Lucrarea este un rezumat asupra Raportului “My Home is an Asset Class. Study about the Financialization of Housing in Europe”, raport realizat de Daniela Gabor și Sebastian Kohl în ianuarie 2022.

Putem citi aici despre cum locuirea a devenit un activ pentru investiții financiare și, astfel, a ajuns să fie supusă jocurilor de pe piețele financiare. Analiza indică faptul că este important să operăm cu o nouă definiție a ceea ce înseamnă actori speculativi. Această nouă definiție trebuie să includă și acei actori care nu se grăbesc să cumpere și să vândă, care nu trec dintr-un teritoriu în altul căutând active ieftine, care dispun de destul capital pentru a rămâne mai mult timp într-un teritoriu, așteptând ca valoarea activelor să crească, pentru a le vinde mai apoi la un preț profitabil.

Aflăm că, activele imobiliarele fac parte din „alternative asset classes”, alături de resurse naturale, crypto-modede, investiții în proiecte/ obligațiuni pentru infrastructură și datoria privată a unor mari companii. Sectorul imobiliar rezidențial este considerat în mod special unul alternativ. Aceasta se datorează faptului că sectorul imobiliar comercial (birouri, spații comerciale și de retail, proprietăți de business), este mai adesea preferat de investitori, întrucât este mai puțin riscant decât rezidențialul: se pot investi fonduri mai mari deodată (proiecte mai mari și mai standardizate), se pot vinde mai rapid și se pot cunoaște cumpărătorii sau chiriașii instituționali interesați, încă din faza de proiect (deci risc inițial mult mai mic).
Ce au făcut și fac în continuarea acești actori uriași – investitorii instituționali – este să pună presiune pe
autorități, începând cu nivelul supra-statal, cum sunt structurile UE, ca să facă sectorul de investiții
rezidențiale mai puțin riscante, astfel încât să permită mai multă investiție în rezidențial; deci să facă sectorul rezidențial mai profitabil și mai deschis capitalului mare, similar cu sectorul comercial imobiliar. În primul rând, asta înseamnă politici (anti)publice care să mențină prețul locuințelor ridicat și în continuă creștere (astfel încât să asigure creșterea profiturilor pe termen lung).

Lucrarea prezintă o serie de fragmente din Raport pentru a facilita accesul cititorilor în limba română la înțelegerea financializării locuirii și a rolului statului în reducerea riscurilor investiționale în imobiliare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *